Care este viitorul pompelor de căldură în Europa?
Cererea pompelor de căldură pe piața mondială este „obligată să se tripleze până în 2030”, declară în 2020, Agenția Internațională pentru Energie. [1]
În contextul în care încălzirea globală devine un subiect din ce în ce mai iminent, reglementările în ceea ce privesc agenții frigorifici devin tot mai aspre, eliminând substanțele care produc emisii de gaze periculoase pentru mediul înconjurător. Mai mult, în vizorul comisiilor europene a intrat și piața neagră de agenți frigorifici, care este din ce în ce mai proeminentă și pune în pericol dezvoltarea marilor producători din domeniu.
În conformitate cu deciziile emise atât la nivel european, cât și internațional, brandurile de top dezvoltă noi tehnologii care să promită același confort, dar care, în același timp, să fie cât mai puțin nocive în susținerea încălzirii globale. În ceea ce privesc sistemele de încălzire, pompele de căldură par a fi cea mai bună soluție.
Cum funcționează?
Pompele de căldură utilizează energie mecanică pentru a transfera energia dintr-un mediu cald, către un mediu rece. Datorită amprentei reduse de carbon, aceste pompe de căldură reprezintă o sursă de încălzire durabilă, extrem de eficientă din punct de vedere energetic.
Ce spun statisticile?
Ca o imagine de ansamblu, între anii 2016 și 2018, piața din Asia și America aproape au dublat vânzările de pompe de căldură, iar Europa are cea mai rapidă creștere a cererii de pompe de căldură. Cu toate acestea, pompele de căldură acoperă abia 5% din cererea globală de căldură. [2]
Tipuri de pompe de căldură
În prezent, pe piață există trei tehnologii diferite de pompe de căldură: (sol-apă), aer-aer și aer-apă. Printre cele mai populare se regăsesc pompele de căldură aer-apă, care folosesc ca sursă aerul exterior și extrag energia chiar și la temperaturi negative, transferând sau extrăgând căldura într-o clădire. Prin utilizarea acestei tehnologii, se poate obține atât încălzirea spațiului, cât și încălzirea apei menajere și chiar răcirea spațiului.
Unitatea Q-ton de la Mitsubishi Heavy Industries este prima unitate din lume care utilizează o tehnologie patentată cu un compresor în două trepte, fiind o soluție extrem de potrivită atât într-un context rezidențial, cât și într-unul comercial sau industrial.
Pompele de căldură aer-aer folosesc un proces similar de funcționare. Acestea iau energia din aerul exterior și o cedează în aerul din interiorul clădirii, în timp ce pompele de căldură geotermale, transferă energie din sol în interiorul clădirii.
În continuare vom puncta care sunt factorii ce contribuie la viitorul pompelor de căldură în Europa, având în centru scopul decarbonizării și atenția sporită asupra încălzirii globale
2. Reglementările guvernamentale și subvenții de la stat
Se oferă reglementări destul de aspre, însă se oferă și suport în implementarea soluțiilor alternative. Reflectând îngrijorările tot mai mari legate de mediu, factorii de decizie oferă ajutor pentru schimbare.
Reglementările din întreaga Europă încurajează energia din surse regenerabile, în special cu pompe de căldură pentru încălzire. De exemplu, programul European „Green Deal”, urmărește să atingă neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon până în 2050, având în același timp ca obiectiv pentru 2030, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, cu 55% față de nivelurile din 1990. În această direcție, țări precum Regatul Unit se angajează ca până în 2028, să instaleze 600.000 de pompe de căldură în fiecare an, atât în cadrul locuințelor, cât și în cadrul clădirilor publice. [5]
Creșterea reglementărilor europene privind pompele de căldură sugerează o anticipare a subvențiilor guvernamentale pentru instalarea pompelor de căldură în 2021, dar și în anii ce vor urma. Numeroase țări europene au beneficiat deja de acest avantaj, acela de a primi subvenții de stat pentru sprijinirea instalărilor de pompe de căldură. [6] Aceste stimulente și beneficia vin cu scopul de a accelera cererea pe piață a pompelor de căldură și utilizare a acestei tehnologii în detrimentrul celor pe ardere.
3. Creșterea cererii pe piață
Potrivit Comisiei Europene a Pompelor de Căldură, în 2019, totalul pompelor de căldură funcționale în Europa a crescut la peste 10,5 milione de unități. [3]. IEA sugerează că aproape jumătate din aceste instalații au fost montate în Franța, Italia și Spania [7]. Păstrând același trend ascendent, un număr tot mai mare de țări din Europa adoptă tehnologia pompelor de căldură. De exemplu, în anul 2020, Germania a instalat peste 1 milion de pompe de căldură, Suedia 1,9 milioane, Norvegia, 1,4 milioane, Finlanda 968.000, Estonia 179.000, iar Danemarca, 390.000. [8]
4. Perturbări tehnologice
Pe lângă restricțiile legislative, sectorul de producție al pompelor de căldură se adaptează în prezent la Industria 4.0, odată cu creșterea tendințelor de automatizare și a trendurilor de schimbare.
În ciuda tendinței incipiente a tehnologiei pompelor de încălzire, cercetătorii estimează că piața pompelor de căldură va continua să se integreze în tehnologiile smart pentru clădiri [9], sugerând o probabilitate de perturbare a pieței tehnologice, care să mărească eficiența și să sporească oferta de pe piață.
Care sunt concluziile?
Datorită cererii tot mai mare în piață a pompelor de căldură, cercetătorii de piață sugerează că piața pompelor de căldură va crește la 92 miliarde de dolari, în următorii 5 ani. În timp ce IAE deduce că „pompele de căldură sunt soluția aleasă pentru maxim 5% din nevoile de încălzire în clădiri la nivel global, acestea ar putea furniza totuși încălzirea spațiului și a apei pentru mai mult de 90% din clădiri, scăzând în același timp emisiile de CO2”. [3]
Piața actuală de pompe de căldură nu este încă pe deplin exploatată, oferind un potențial de creștere pe scară largă.
Grija față de mediul înconjurător și față de bunăstarea planetei ar trebui să fie o prioritate pentru fiecare dintre noi, și trebuie să conștientizăm că fiecare decizie vine cu un grad de afectare mai mic, sau mai mare. Dacă vrei să povestim și mai multe despre implementarea soluțiilor de pompe de căldură în cadrul proiectelor tale, nu ezita să ne contactezi pentru detalii.
Surse:
[1] . AIE. (2020). Urmărirea clădirilor 2020. [Raport]. Sursa:https://www.iea.org/reports/tracking-buildings-2020
[2] Mckenna, J. (2020). 7 moduri de a reduce amprenta de carbon pentru modul în care folosim căldura. [Blog].Sursa:https://spectra.mhi.com/7-ways-of-decarbonizing-the-way-we-use-heat#2-heat-pumps
[3] Asociația Europeană a Pompelor de Căldură. (n.d.). Fapte cheie ale pompelor de căldură. [Site-ul web]. Sursa:https://www.ehpa.org/technology/key-facts-on-heat-pumps/
[4] GOV.UK (2020). Premierul Boris Johnson prezintă Planul său în zece puncte pentru o revoltă industrială verde pentru 250.000 de locuri de muncă. [Comunicat de presă]. Sursa: https://www.gov.uk/government/news/pm-outlines-his-ten-point-plan-for-a-green-industrial-revolution-for-250000-jobs
[5] IRENA. (2013) Pompe de căldură: Tehnologie scurtă. [Raport]. Sursa:https://www.irena.org/publications/2013/Jan/Heat-pumps
[6] William, A. (2019). Pompele de căldură rezidențiale cu propan decolează la ISH, accelerează. [Articolul]. Sursa:https://accelerate24.news/regions/europe/home-propane-heat-pumps-take-off-at-ish/2019/
[7] Amelang, S. (2020). Germania trece pragul de un milion de pompe de căldură. Jurnalism pentru tranziția energetică. [Articolul]. Source:https://www.cleanenergywire.org/news/germany-cros ses-threshold-one-million-heat-pumps
[8] Calcea, N. (2020). Heat Pumps are on the rise in Europe. Energy Monitor. [Article]. Source: https://energymonitor.ai/sector/heating-cooling/heat-pumps-are-on-the-rise-in-europe
[9] Serey, N., Ahmad, D., Jouhara, H. (2019). Air-to-air heat pump: review of recent advances and potential. [Journal]. Source: https://www.e3sconferences.org/articles/e3sconf/pdf/2019/42/e3sconf_asee18_00074.pdf